NICOLAE TITULESCU (1882-1941)
Repere biografice ale activita?ii politico-diplomatice
- 1882
- martie 16. Nicolae Titulescu (în continuare N.T.) se naste la Craiova,
în familia magistratului Ion Titulescu, presedinte al Curtii de Apel din localitate.
- 1888-1900
- N.T. urmeaza cursurile scolii primare "Jules Javet" si ale Colegiului "Carol
I" din Craiova.
- 1900
- mai-iunie. N.T. obtine premiul de onoare la examenul de bacalaureat sustinut
la Colegiul "Carol I" din Craiova.
- 1900-1904
- N.T. frecventeaza la Paris cursurile Facultatii de Drept, sub îndrumarea
renumitilor juristi Marcel Planiol si Charles Lyon-Caën.
- 1903
- La concursul de drept civil si de drept comercial al facultatilor de drept din
Franta, N.T. obtine premiul "Ernest Beaumont" si titlul de laureat, cu lucrarea
Effet des actes ŕ titre gratuit, consentis sous le régime de communauté, soit par
la femme seule, soit par les deux conjoints au profit dun enfant du premier lit,
dun enfant commun ou dun tiers.
- N.T. trece licenta în drept fiind clasificat întâiul pe facultate cu un
maximum de 17 bile albe din 18.
- 1905
- ianuarie. Sub îndrumarea profesorului Charles Lyon-Caën, N.T. obtine
la Paris doctoratul în drept cu teza Essai sur une théorie générale des droits éventuels,
obtinând mentiunea "Eloge".
- martie 23. N.T. este numit profesor suplinitor la catedra de drept civil
a Facultatii de Drept de la Universitatea din Iasi, condusa de eminentul jurist
Dimitrie Alexandrescu.
- 1907
- aprilie 29 (stil nou). Casatoria lui N.T. cu Ecaterina (Catherine)
Titulescu.
- 1908
- februarie 16. N.T. adera la Partidul Conservator Democrat, condus de Take
Ionescu.
- 1910
- ianuarie 29. Ministerul Instructiunii si Cultelor aproba transferul lui
N.T. la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.
- 1912
- noiembrie 8. N.T. este ales deputat de Romanati, pe lista Partidului Conservator
Democrat.
- 1913
- iulie 29-august 10. Conferinta de Pace de la Bucuresti (România, Grecia,
Muntenegru, Serbia si Bulgaria).
- august 10. N.T. este numit în Comisia pentru delimitarea frontierei în sudul
Dobrogei, constituita în urma Conferintei de Pace de la Bucuresti.
- decembrie 20. N.T. rosteste în Camera Deputatilor un remarcabil discurs intitulat
Pozitia României fata de evenimentele din Balcani.
- 1914
- N.T. este reales deputat de Romanati pe lista Partidului Conservator Democrat.
- aprilie 20. N.T. sustine în Camera Deputatilor necesitatea reformei agrare
si a reformei electorale în România.
- iulie 28. Începutul Primului Razboi Mondial.
- 1915
- mai 3. N.T. rosteste la Ploiesti discursul intitulat Inima României
în care se pronunta pentru unirea Transilvaniei cu România si pentru abandonarea
politicii de neutralitate, prin angajarea României în razboi alaturi de Aliati.
- 1917
- iulie 23. N.T. este numit în functia de ministru de Finante în guvernul Ion
I.C. Bratianu-Take Ionescu.
- decembrie 9. La Focsani se încheie armistitiul dintre România si Puterile
Centrale, ca urmare a conditiilor militare intervenite în urma armistitiului ruso-german
la Brest-Litovsk (5 decembrie 1917).
- 1918
- martie 18. La Buftea este semnat Tratatul preliminar de pace între România
si Puterile Centrale, pe baza caruia încep, la Bucuresti, la 22 martie, tratativele
în vederea încheierii pacii.
- aprilie 9. Sfatul Tarii de la Chisinau hotaraste unirea Basarabiei cu România.
- mai 7. Tratatul de pace de la Bucuresti dintre România, pe de o parte, si
Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de alta parte. România este nevoita
sa cedeze Dobrogea, sa accepte rectificari de frontiera pe linia Carpatilor si sa
încheie înrobitoare conventii economice.
- iulie 18. N.T. soseste la Paris cu un grup de patrioti români, Take Ionescu,
Octavian Goga, Vasile Lucaciu, pentru a mobiliza opinia publica împotriva planurilor
avansate de Puterile Centrale de dezmembrare a tarii, încercând sa obtina simpatie
si sprijin pentru cauza desavârsirii unitatii nationale a României.
- iulie 19. Se constituie, în Italia, Comitetul de Actiune al Românilor din
Transilvania, Banat, Bucovina, cu scopul de a organiza prizonierii români din armata
austro-ungara în legiuni care sa participe la lupta alaturi de armata italiana.
- septembrie 6. Crearea Consiliului National al Unitatii Române, având ca presedinte
pe Take Ionescu, iar ca vicepresedinti pe Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin
Angelescu si Ioan Th. Florescu, din care facea parte si Nicolae Titulescu; va fi
recunoscut, în acelasi an, ca exponent al intereselor poporului român, de catre
guvernele francez (12 octombrie), american (5 noiembrie), englez (11 noiembrie),
italian (22 noiembrie).
- noiembrie 28. Consiliul National Român din Bucovina hotaraste unirea Bucovinei
cu România.
- decembrie 1. Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, la care au participat
peste 100.000 de români, veniti din toate partile Transilvaniei si Banatului, proclama
unirea Transilvaniei cu România.
- 1919
- ianuarie 18. Încep lucrarile Conferintei de Pace de la Paris, în prezenta
reprezentantilor a 32 de state. Participa si o delegatie româna, a carei componenta
a suferit numeroase modificari, ca urmare a schimbarilor de guverne si a cooptarii
reprezentantilor provinciilor istorice reunite cu Tara în 1918.
- decembrie 10. România semneaza Tratatele de Pace cu Austria si Bulgaria.
- decembrie 29. Parlamentul României voteaza legile de ratificare a unirii
cu România a Transilvaniei, Bucovinei si Basarabiei.
- Aflat la Paris, N.T. desfasoara o sustinuta activitate ca membru al Consiliului
National Român (convorbiri cu personalitati politice, conferinte, întâlniri cu ziaristii,
declaratii, interviuri s.a.).
- 1920
- ianuarie 10. Intra în vigoare Pactul Ligii Natiunilor (Societatii Natiunilor),
data ce marcheaza începutul activitatii Ligii Natiunilor (Societatii Natiunilor).
România se numara printre membrii fondatori.
- aprilie 20. N.T. este numit prim-delegat al României la Conferinta de Pace
de la Paris.
- iunie 4. Împreuna cu Ioan Cantacuzino, N.T. semneaza, din partea României,
Tratatul de Pace de la Trianon, între Puterile Aliate si Asociate, pe de o parte,
si Ungaria, pe de alta parte, prin care se recunoaste pe plan international Unirea
Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România.
- iunie 13. N.T. este numit ministru de Finante în guvernul Alexandru Averescu-Take
Ionescu.
- iulie 16. N.T. semneaza la Spa Acordul privind reparatiile datorate de Germania
puterilor învingatoare în Primul Razboi Mondial; României i se atribuie numai cota
de 1% din totalul reparatiilor germane si 10,55% din cele orientale (de la Ungaria,
Austria, Bulgaria).
- august 12. N.T. obtine un acord între România si Marea Britanie, prin care
guvernul englez îsi recunoaste obligatiile economice decurgând din daunele suportate
de România în Primul Razboi Mondial.
- august 27. N.T. e numit, alaturi de Thoma Ionescu si Dimitrie Negulescu,
delegat al României la Societatea Natiunilor.
- decembrie 8. N.T. semneaza la Paris contractul definitiv prin care obtine
din partea guvernului francez un important împrumut acordat României.
- 1921
- iunie 10. În cadrul dezbaterilor Adunarii Deputatilor, N.T. propune
reforma fiscala a contributiunilor directe, vizând înfaptuirea unui sistem unitar
de impozite.
- decembrie 16. N.T. este numit în calitate de trimis extraordinar si ministru
plenipotentiar al României la Londra, post pe care îl detine pâna la 6 iulie 1927.
- 1922
- iulie 3. N.T. vorbeste la "Lyceum-Club" din Londra în legatura cu evolutia
social-economica postbelica din România si procesele economice la scara mondiala.
- 1923
- aprilie 20. N.T. prezinta, în numele guvernului român, la cea de a 24-a sesiune
a Consiliului Societatii Natiunilor, caracterul obiectiv al reformelor agrare în
România, în care optantii maghiari si proprietarii români au fost tratati pe picior
de egalitate.
- mai 5-10. N.T. adreseaza la Londra mai multe scrisori lui I.G. Duca, ministru
de Externe al României, informându-l asupra articolelor defavorabile României aparute
în presa britanica.
- mai 15. N.T. intervine la ziarul "Daily Mail", condus de lordul Rothermere,
pentru a pune capat stirilor false privind România.
- mai 17. N.T. intervine la "The Times", ziar condus de lordul Astor, pentru
a înceta actiunea publicistica împotriva României.
- mai 27-29. N.T. participa, în numele guvernului român, la convorbirile de
la Bruxelles cu delegatii Ungariei, Csáki Istvan si Gajzago Ladislau, în chestiunea
optantilor unguri, în prezenta lui Joost-Adrian van Hamel, directorul sectiei juridice,
Paul Mantoux, directorul sectiei politice, Pablo de Azcarate y Flores, membru al
Secretariatului Societatii Natiunilor.
- iulie 5. N.T. rosteste un amplu discurs la cea de-a 25-a sesiune a Consiliului
Societatii Natiunilor în chestiunea exproprierii optantilor unguri.
- august 3. N.T. propune crearea unor cursuri privind România în marile centre
universitare britanice: Londra, Cambridge si Oxford.
- 1924
- martie 26. N.T. solicita membrilor Legatiei române de la Londra sa stabileasca
contacte cu presa britanica ("The Times", "Observer", "Daily Telegraph") pentru
a expune punctul de vedere românesc în problemele integritatii teritoriale a României.
- aprilie 1. N.T. este numit delegat permanent al României la Societatea Natiunilor.
- mai 15. N.T. relateaza din Londra despre convorbirea avuta cu prim-ministrul
Marii Britanii despre Legea minelor din România.
- mai 24. N.T. are la Londra o convorbire cu premierul britanic James Ramsay
MacDonald, primind din partea demnitarului britanic asigurari de sprijin pentru
apararea integritatii teritoriale a României.
- iulie 15. N.T. intervine pe lânga Edouard Herriot, prim-ministru al Frantei,
pentru ca acesta sa sprijine "egalitatea de regim" între statele mari si mici la
Conferinta Internationala de la Londra privind reparatiile.
- iulie 16-august 16. La Londra se desfasoara Conferinta Internationala în
domeniul reparatiilor de razboi (planul Dawes). N.T. a condus delegatia româna
la aceasta conferinta. A desfasurat o ampla actiune pregatitoare, de informare si
documentare, de elaborare a documentelor fundamentând punctul de vedere românesc,
a sustinut activ si a aparat viguros interesele românesti.
- septembrie 25. N.T. expune la Geneva, la cea de a V-a sesiune a Adunarii
Societatii Natiunilor, în Comisia a III-a, punctul de vedere al României în problema
reglementarii pasnice a diferendelor internationale.
- octombrie 2. Protocolul de la Geneva asupra reglementarii pasnice a diferendelor
internationale scoate razboiul în afara legii.
- decembrie 19. Aflat la Londra, N.T. întreprinde demersuri energice
la Ministerul de Finante si la Foreign Office pentru participarea României la Conferinta
ministrilor de Finante de la Paris consacrata reparatiilor.
- 1925
- ianuarie 14. N.T. prezinta, împreuna cu Vintila Bratianu, Conferintei ministrilor
de Finante ai tarilor aliate de la Paris un memoriu referitor la reglementarea reparatiilor
de razboi si creantele speciale ale României.
- martie 18. N.T. are convorbiri cu Edouard Herriot, prim-ministru al Frantei,
în legatura cu negocierile anglo-franceze privind securitatea europeana, garantarea
granitelor României, Serbiei si Poloniei.
- septembrie 19. N.T. semneaza, în numele României, aderarea la Declaratia
pentru reglementarea pasnica a diferendelor internationale.
- noiembrie 12. Aflat la Washington, cu prilejul negocierilor datoriilor de
razboi ale României fata de Statele Unite ale Americii, N.T. este invitat
la dejun de presedintele SUA, Calvin Coolidge.
- noiembrie-1926, ianuarie. Aflat în SUA si Canada, N.T. negociaza si
semneaza diverse acorduri si aranjamente cu privire la consolidarea datoriilor de
razboi ale României.
- decembrie-1926, ianuarie. N.T. are întâlniri cu membrii coloniilor românesti
din Detroit, Cleveland, Buffalo.
- 1926
- ianuarie 8. La Universitatea Columbia din New York, N.T. face un expozeu
despre situatia Europei postbelice, pronuntându-se contra revizuirii tratatelor
si pentru largirea si diversificarea colaborarii între statele europene.
- decembrie 3. În calitate de delegat al României în Consiliul Societatii Natiunilor,
în sedintele a III-a si a IV-a a celei de-a 43-a sesiuni, N.T. sustine necesitatea
ajutorarii financiare a oricarui stat cazut victima a agresiunii.
- decembrie 4. N.T. informeaza asupra discutiei pe care a avut-o cu Eric Drummond,
secretarul general al Societatii Natiunilor, în cadrul careia i-a cerut sporirea
numarului functionarilor români în Secretariatul Societatii Natiunilor.
- decembrie 9. N.T. intervine în Consiliul Societatii Natiunilor în problema
competentei Comisiei Europene a Dunarii.
- 1927
- ianuarie 8. N.T. este ales vicepresedinte al Academiei Diplomatice Internationale
de la Paris.
- iulie 6. N.T. preia în guvernul român portofoliul de ministru al Afacerilor
Straine, pe care-l va detine pâna la 1 august 1928.
- iulie 13. N.T. face ample declaratii presei române si straine privitoare
la politica externa a guvernului Ion I.C. Bratianu, concordanta intereselor românesti
cu interesele europene, dezvoltarea relatiilor de pace si colaborare ale României
cu toate tarile.
- iulie 15. N.T. propune un decret de organizare a administratiei centrale
a Ministerului Afacerilor Straine.
- septembrie 17. N.T. rosteste un discurs la cea de-a 47-a sesiune a Consiliului
Societatii Natiunilor privitor la chestiunea optantilor unguri si la competenta
Consiliului Societatii Natiunilor, a Tribunalului arbitral mixt româno-ungar, precum
si a Curtii Permanente de Justitie Internationala de la Haga.
- decembrie 21. La propunerea lui N.T., Parlamentul român voteaza legea
privind înfiintarea de legatii ale României la Geneva, Cairo, Riga si Rio de Janeiro.
- decembrie 31. N.T. propune înfiintarea, cu data de 1 ianuarie 1928, a unei
Diviziuni Economice în Administratia Centrala a Ministerului Afacerilor Straine.
- 1928
- ianuarie 24-februarie 1. N.T. efectueaza o vizita în Italia.
- februarie 2-14. N.T. efectueaza o vizita oficiala în Franta.
- N.T. discuta, la Paris, cu Raymond Poincaré, Aristide Briand si Philippe
Berthelot în legatura cu posibilitatile de intensificare a relatiilor economice
româno-franceze si perspectivele de realizare a Pactului Briand-Kellogg.
- februarie 21-25. La Cap Martin si Menton, N.T. are doua întrevederi
cu Gustav Stresemann, ministrul de Externe al Germaniei, în cadrul carora abordeaza
problemele în litigiu dintre România si Germania.
- martie 4. La Geneva are loc o întâlnire a ministrilor de Externe ai statelor
membre ale Micii Întelegeri (E. Bene, V. Marinkovic si N.T.), care prilejuieste
o analiza a situatiei politice generale si definirea liniei de urmat de catre Organizatie.
- iunie 20-22. La Bucuresti se desfasoara lucrarile Conferintei ministrilor
de Externe ai statelor membre ale Micii Întelegeri, care afirma continuitatea liniei
politice a organizatiei si hotarârea de a adera la Pactul Briand-Kellogg.
- iulie 31. N.T. este numit în functia de trimis extraordinar si ministru
plenipotentiar al României la Londra.
- septembrie 4. România adera la Tratatul multilateral pentru renuntarea la
razboi ca instrument de politica nationala (Pactul Briand-Kellogg).
- noiembrie 20. N.T. este numit reprezentant permanent al României în Consiliul
Societatii Natiunilor si delegat permanent la Societatea Natiunilor.
- noiembrie 29. N.T. informeaza asupra convorbirii cu Winston Churchill în
care expune punctul de vedere al României în problema reparatiilor si a campaniei
lordului Sidney Harold Rothermere în favoarea revizuirii tratatelor.
- decembrie 14. N.T. informeaza asupra continutului convorbirilor avute cu
A. Briand, G. Stresemann si A. Chamberlain pentru apararea intereselor românesti
în problema reparatiilor.
- 1929
- februarie 9. România semneaza, alaturi de URSS, Polonia, Letonia, Lituania,
Estonia Protocolul pentru punerea în vigoare cu anticipatie a Tratatului multilateral
pentru renuntarea la razboi ca instrument de politica nationala (Pactul Briand-Kellogg).
- martie 2. N.T. informeaza din Geneva asupra convorbirii avuta cu Sir Eric
Drummond, secretarul general al Societatii Natiunilor asupra chestiunii minoritatilor.
- martie 15. N.T. prezinta la Academia Diplomatica Internationala de la Paris
comunicarea Societatea Natiunilor si minoritatile.
- mai 6. La invitatia Comitetului pentru Întelegerea Internationala din Germania,
N.T. rosteste la Berlin, în Reichstag, conferinta Dinamica pacii.
- mai 21. La cea de-a 54-a Conferinta anuala, de la Londra, N.T. este
ales presedinte al Societatii Internationale de Filologie, Stiinte si Arte Frumoase;
cu aceasta ocazie rosteste un remarcabil discurs intitulat Politica si pacea.
- iunie 13. La cea de-a 55-a sesiune a Consiliului Societatii Natiunilor de
la Madrid, N.T. face o declaratie în legatura cu raportul Comitetului de
Trei pentru studierea problemei minoritatilor.
- august 6-31. La Haga au loc lucrarile primei faze a Conferintei Internationale
în problema reparatiilor de razboi (Planul Young). N.T. participa alaturi
de G.G. Mironescu, ministru Afacerilor Straine, si Mihai Popovici, ministru de Finante,
la lucrarile Conferintei.
- decembrie 8. N.T. acorda o prefata la lucrarea Quatre Conférences sur
la Roumanie (aparuta în 1930) în care staruie asupra comunitatii culturale
româno-franceze.
- 1930
- ianuarie 3-20. La Haga se desfasoara lucrarile celei de a doua faze a Conferintei
Internationale în problema reparatiilor de razboi (Planul Young). N.T. participa
la Conferinta alaturi de G.G. Mironescu si I. Lugosianu.
- ianuarie 20. În sedinta pentru examinarea proiectului de acord asupra Planului
Young, N.T. expune rezervele României fata de acest plan.
- ianuarie 22. N.T. acorda un interviu agentiei "Rador" asupra rezultatului
Conferintei Internationale de la Haga în domeniul reparatiilor de razboi, precum
si în legatura cu chestiunea tribunalelor arbitrale mixte si a competentei lor.
- februarie 17-martie 24. România participa la Conferinta economica internationala
de la Geneva consacrata actiunii pentru iesirea din criza economica.
- martie 13. N.T. este numit presedinte al delegatiei române la Conferinta
pentru codificarea dreptului international.
- mai 13. N.T. este ales membru de onoare al Academiei Române.
- iunie 27. Ministrii de Externe ai României, Cehoslovaciei si Iugoslaviei
semneaza, la Strbské Pleo, un Acord complementar la tratatele existente între statele
Micii Întelegeri, marcând, de fapt, primul acord politic comun al Micii Întelegeri,
care întareste coeziunea interna a acesteia.
- septembrie 10. În calitate de presedinte al celei de-a XI-a sesiuni ordinare
a Adunarii Societatii Natiunilor, N.T. rosteste discursul de deschidere.
- septembrie 16. N.T. propune construirea unei Case internationale a presei
pentru ziaristii acreditati pe lânga Societatea Natiunilor.
- octombrie 3. În calitate de presedinte al celei de-a XI-a sesiuni a Adunarii
Societatii Natiunilor, N.T. aduce un omagiu memoriei lui Gustav Stresemann,
fostul ministru de Externe al Germaniei.
- octombrie 4. N.T. rosteste, în calitate de presedinte, cuvântul de închidere
a celei de-a XI-a sesiuni ordinare a Adunarii Societatii Natiunilor.
- octombrie 16. N.T. este numit membru al Curtii Permanente de Arbitraj de
la Haga.
- noiembrie 5. În cadrul întrevederilor de la Roma cu B. Mussolini si D. Grandi,
N.T. îsi exprima îngrijorarea fata de politica revizionista pe care o promova
Italia fascista.
- noiembrie 17-20. România participa la cea de-a doua Conferinta economica
internationala de la Geneva consacrata actiunii pentru iesirea din criza economica.
- noiembrie 19. La Universitatea din Cambridge, N.T. rosteste conferinta
Progresul ideii de pace.
- 1931
- aprilie 2. La Londra, N.T. poarta convorbiri cu A. Briand, A. Tardieu,
J. Paul-Boncour, P. Berthelot, A. Henderson, A. Chamberlain si alte personalitati
politice cu privire la proiectul Uniunii vamale între Austria si Germania.
- mai 15-22. O delegatie româna, condusa de N.T., participa la lucrarile
Conferintei pentru "Uniunea Federala Europeana", desfasurata la Paris.
- mai 21. Conferinta pentru "Uniunea Federala Europeana", desfasurata la Paris,
aproba în unanimitate propunerea lui N.T. privind crearea Creditului Agricol
International.
- septembrie 7. N.T. rosteste un remarcabil discurs la alegerea sa ca presedinte
al celei de-a XII-a sesiuni ordinare a Adunarii Societatii Natiunilor.
- septembrie 29. N.T. rosteste discursul de închidere a celei de-a XII-a sesiuni
ordinare a Adunarii Societatii Natiunilor.
- 1932
- februarie 9. N.T. ia cuvântul în cadrul Conferintei de dezarmare, sprijinind
propunerea franceza de organizare si desfasurare a lucrarilor.
- februarie 25. N.T. refuza propunerea de a fi ales presedinte al Adunarii
Extraordinare a Societatii Natiunilor în vederea discutarii conflictului chino-japonez.
- februarie 26. N.T. este desemnat presedintele delegatiei române la Conferinta
de dezarmare.
- martie 2. N.T. are convorbiri cu M.M. Litvinov, comisar al poporului pentru
Afacerile Externe al URSS, si A. Zaleski, ministru de Externe al Poloniei, în legatura
cu încheierea unui pact de neagresiune româno-sovietic.
- martie 7. N.T. rosteste un memorabil discurs în cadrul Adunarii Extraordinare
a Societatii Natiunilor în problema conflictului chino-japonez, formulând principiile
calauzitoare ale oricarei solutii viitoare.
- martie 9. Delegatii japonezi si chinezi la Societatea Natiunilor exprima
multumiri lui N.T. pentru discursul rostit în chestiunea conflictului chino-japonez.
- martie 11. Adunarea Extraordinara a Societatii Natiunilor voteaza o rezolutie
inspirata, în mare masura, de ideile avansate de N.T. în discursul sau din
7 martie. N.T. a intervenit personal în acest sens, pe lânga J. Paul-Boncour
si E. Bene, însarcinati cu redactarea rezolutiei.
- martie 14. N.T. are o ampla convorbire cu E. Bene, ministru de Externe al
Cehoslovaciei, si V. Marinkovic, ministru de Externe al Iugoslaviei, în legatura
cu Uniunea Economica Danubiana.
- martie 15. N.T. se reîntâlneste cu E. Bene, cu care are un larg schimb de
pareri asupra situatiei internationale si, în acest cadru, asupra pozitiilor României
si Cehoslovaciei fata de Uniunea Economica Danubiana.
- martie 16. N.T. relateaza din Geneva asupra convorbirii avute în ajun cu
André Tardieu, prim-ministru al Frantei, în legatura cu proiectul francez privind
acordurile economice între statele dunarene.
- aprilie 11-12. N.T. are doua întrevederi cu André Tardieu, prim-ministru
al Frantei, în care se abordeaza diferite aspecte politice si economice ale Uniunii
Economice Danubiene, precum si asistenta financiara pentru România.
- aprilie 13. N.T. se întâlneste si discuta cu A. Tardieu, E. Bene si V. Marinkovic
în legatura cu Uniunea Economica Danubiana.
- aprilie 22. N.T. se întâlneste si discuta cu Heinrich Brüning, cancelar si
ministru de Externe al Germaniei, J. Paul-Boncour, ministru de Externe al Frantei,
E. Bene, ministru de Externe al Cehoslovaciei, si Bernard Wilhelm Bülow, secretar
de stat la Ministerul de Externe german, în legatura cu problemele dezarmarii, reparatiilor
de razboi si ale realizarii Uniunii Economice Danubiene.
- iunie 16-iulie 9. Conferinta Internationala în domeniul reparatiilor de razboi
(Anularea Planului Young). N.T. a fost presedintele delegatiei române la
Conferinta.
- iunie 20. N.T. abordeaza cu Edouard Herriot, prim-ministru al Frantei, cu
ministrul de Finante francez si cu expertul financiar Charles Rist, problema situatiei
financiare a României. N.T. supune unei riguroase analize critice propunerile
lui Charles Rist.
- iunie 21. N.T. informeaza, din Lausanne, despre convorbirile avute cu E.
Herriot, prim-ministru al Frantei, privind asistenta financiara acordata de Franta
României.
- iunie 23. N.T. relateaza asupra întrevederii avute la Lausanne cu V. Marinkovic,
ministru de Externe al Iugoslaviei, si E. Bene, ministru de Externe al Cehoslovaciei,
în chestiunea reparatiilor.
- iulie 8. La Conferinta pentru reparatii de la Lausanne, N.T. face
o declaratie în care prezinta pozitia României în chestiunea reparatiilor.
- iulie 9. N.T. comunica regelui Carol al II-lea si prim-ministrului Alexandru
Vaida-Voevod observatiile sale asupra acordurilor realizate la Conferinta de la
Lausanne în domeniul reparatiilor din punctul de vedere al intereselor românesti.
- august 4. N.T. face propuneri guvernului român privind linia de conduita
pe care trebuie sa o urmeze România în chestiunea dezarmarii.
- august 17. N.T. este numit reprezentant al guvernului român în comitetul
creat de Conferinta de la Lausanne pentru studierea masurilor necesare refacerii
economice a tarilor din Europa Centrala si Orientala.
- septembrie 21. N.T. este împuternicit de guvernul român sa negocieze si sa
parafeze un pact de neagresiune cu URSS.
- septembrie 30. N.T. acorda un interviu Agentiei "Reuter" în care apreciaza
ca formula propusa de URSS pentru încheierea unui pact de neagresiune nu tine seama
de interesele legitime ale României.
- octombrie 20. N.T. primeste portofoliul Afacerilor Straine, conditionând
acceptarea de pastrarea sa permanenta în functie, dincolo de fluctuatiile guvernamentale.
- octombrie 22. La deschiderea celei de-a treia Conferinte Balcanice de la
Bucuresti, N.T. pronunta un discurs în care pledeaza pentru consolidarea
colaborarii între natiunile balcanice si subliniaza rolul pe care îl au în acest
sens conferintele balcanice.
- noiembrie 23. Parlamentul român declara în unanimitate drept inacceptabil
proiectul pactului de neagresiune dintre România si URSS în varianta avansata de
guvernul sovietic.
- 1933
- februarie 6. La Conferinta de dezarmare de la Geneva, N.T. sustine
initiativa sovietica privind definirea agresiunii.
- februarie 16. N.T. semneaza, la Geneva, în numele României, împreuna cu reprezentantii
Cehoslovaciei si Iugoslaviei, Pactul de Organizare a Micii Întelegeri, organizatie
defensiva, antirevizionista.
- martie 16. N.T. rosteste în Parlamentul României un discurs cu privire la
însemnatatea Pactului de Organizare a Micii Întelegeri si la relatiile politice
si economice ale României cu alte state.
- martie 18. B. Mussolini propune încheierea unui pact între Italia, Germania,
Marea Britanie si Franta ("Pactul celor Patru"), prevazând o cooperare strânsa între
semnatari pentru a reglementa de comun acord toate problemele economice si politice
din Europa, conducând la instituirea unui directorat european.
- martie 25. Consiliul Permanent al Micii Întelegeri se ridica cu hotarâre
împotriva proiectului "Pactului celor Patru", incriminând ideile revizioniste si
tendintele de a institui un directorat, de a încalca interesele si drepturile tarilor
europene mici si mijlocii.
- martie 29-aprilie 9. N.T. efectueaza vizite de informare la Paris si Londra
în legatura cu propunerea lui B. Mussolini de realizare a "Pactului celor Patru",
expunând pozitia Micii Întelegeri.
- aprilie 22. N.T. face declaratii presei române în legatura cu proiectul "Pactului
celor Patru", ca urmare a contactelor avute la Paris si Londra.
- mai 24. N.T. cere ministrului de Externe francez, J. Paul-Boncour, ca, în
momentul semnarii "Pactului celor Patru", sa comunice tarilor membre ale Micii Întelegeri,
precum si Marii Britanii, Germaniei si Italiei, printr-o nota, ca Franta nu va accepta
niciodata ca procedura articolului 19 din Pactul Societatii Natiunilor sa fie modificata
cu privire la revizuirea teritoriala.
- mai 30-iunie 1. Consiliul Permanent al Micii Întelegeri întrunit la Praga
hotaraste crearea unui Consiliu Economic, cu sarcina coordonarii intereselor economice
ale celor trei state. Statele membre îsi afirma din nou pozitia fata de "Pactul
celor Patru", ca si în legatura cu problemele dezarmarii.
- iunie 12-iulie 27. România participa la lucrarile Conferintei economice mondiale
de la Londra.
- iulie 3-4. N.T. semneaza la Londra Conventiile de definire a agresiunii recunoscute
în literatura juridica de specialitate drept "Conventia Litvinov-Titulescu" sau
"Formula Titulescu-Litvinov".
- septembrie 30-octombrie 4. N.T. realizeaza la Geneva mai multe schimburi
de pareri cu J. Paul-Boncour, în problemele dezarmarii.
- octombrie 7. N.T. se întâlneste si discuta chestiunile de dezarmare cu Norman
Davis, seful delegatiei americane la Conferinta de dezarmare.
- octombrie 9-10. N.T. efectueaza o vizita oficiala în Polonia. Are convorbiri
cu J. Pilsudski si cu J. Beck.
- octombrie 12-13. N.T. efectueaza o vizita în Bulgaria, purtând convorbiri
în sensul întaririi încrederii si dezvoltarii colaborarii între statele balcanice.
- octombrie 17. N.T. semneaza la Ankara Tratatul de prietenie, neagresiune,
arbitraj si conciliere între România si Turcia.
- octombrie 21-23. N.T. efectueaza o vizita în Grecia.
- octombrie 21. N.T. rosteste un discurs la Universitatea din Atena cu ocazia
decernarii titlului de doctor honoris causa.
- octombrie 25-27. N.T. efectueaza o vizita în Iugoslavia.
- decembrie 11-12. N.T. confera cu E. Bene, la Koice. Cei doi ministri de
Externe reafirma atitudinile antirevizioniste ale României si Cehoslovaciei si convin
sa sustina în Consiliul Permanent al Micii Întelegeri urgentarea reluarii relatiilor
diplomatice ale statelor membre cu URSS.
- decembrie 11. N.T. face declaratii presei dupa întâlnirea cu E. Bene, condamnând
tendintele revizioniste manifestate fata de statele Micii Întelegeri.
- 1934
- ianuarie 4. N.T. are o întrevedere cu Bogoljub Jevtic la Belgrad.
- ianuarie 22-23. La Zabreb se desfasoara lucrarile Consiliului Permanent al
Micii Întelegeri care abordeaza: atragerea Bulgariei în Întelegerea Balcanica, posibilitatea
aderarii Albaniei la Întelegerea Balcanica, politica hitlerista în Saar si Austria,
relatiile României, Cehoslovaciei si Iugoslaviei cu Uniunea Sovietica.
- ianuarie 25-28. N.T. are convorbiri, alaturi de Gheorghe Tatarescu, cu N.
Musanov, prim-ministru al Bulgariei, prilejuite de vizita regelui Boris al Bulgariei
în România.
- februarie 9. N.T. semneaza la Atena, în numele României, alaturi de reprezentantii
Turciei, Greciei si Iugoslaviei, Pactul Întelegerii Balcanice, organizatie defensiva
si antirevizionista.
- aprilie 4. N.T. raspunde în Parlamentul român interpelarilor lui C.I.C. Bratianu,
Iuliu Maniu si Gheorghe Bratianu, reafirmând coordonatele politicii externe românesti:
mentinerea statu-quo-ului european, apararea suveranitatii, independentei
si integritatii teritoriale a României, colaborarea cu toate statele având interese
comune.
- aprilie 16-19. N.T. efectueaza o vizita în Franta la invitatia lui Jean Louis
Barthou, ministru de Externe al Frantei
- aprilie 30. N.T. rosteste discursul de deschidere a celei de-a II-a sesiuni
a Consiliului Economic al Micii Întelegeri, pledând pentru intensificarea si diversificarea
cooperarii economice între statele membre.
- mai 10-11. N.T. confera la Bucuresti cu ministrul de Externe al Poloniei,
Józef Beck.
- mai 11-13. N.T. si Tevfik Rüstü Aras realizeaza la Bucuresti, cu ocazia vizitei
ministrului de Externe turc, un larg schimb de pareri asupra problemelor europene
si a problemelor regionale.
- mai 15. N.T. confera la Belgrad cu Tevfik Rüstü Aras si Bogoljub Jevtic,
în legatura cu rezervele exprimate de Grecia cu privire la ratificarea Pactului
Balcanic. România, Turcia si Iugoslavia hotarasc sa încheie conventii militare bilaterale
sau multilaterale între ele, fara Grecia, conform obligatiilor ce le revin din Pactul
Balcanic.
- mai 26. N.T. se întâlneste la Belgrad cu Bogoljub Jevtic, abordând evolutia
negocierilor în domeniul dezarmarii si posibilitatea încheierii unui pact de neagresiune
cu Bulgaria.
- mai. La Menton, N.T. are convorbiri cu M.M. Litvinov privind conditiile
stabilirii relatiilor diplomatice dintre România si URSS.
- iunie 9. România si URSS stabilesc, prin schimb de note între ministrii de
Externe ai celor doua tari, N.T. si M.M. Litvinov, relatii diplomatice, procedând,
totodata, la numirea sefilor misiunilor diplomatice respective la Moscova si Bucuresti.
- iunie 16-19. La Bucuresti au loc lucrarile primei Conferinte a Micii Întelegeri
a Presei.
- iunie 18-20. N.T. participa la cea de a V-a sesiune a Consiliului Permanent
al Micii Întelegeri de la Bucuresti, care analizeaza o gama larga de probleme: ineficienta
negocierilor privind reducerea si limitarea armamentelor, accentuarea tendintelor
revizioniste, instabilitatea politica, persistenta crizei economice si financiare.
- iunie 20. N.T. rosteste o cuvântare la dineul dat în onoarea lui Jean Louis
Barthou, ministru de Externe al Frantei, cu prilejul vizitei acestuia în România,
în care evoca traditiile relatiilor de prietenie româno-franceza, subliniind necesitatea
unor noi actiuni pentru consolidarea securitatii si pacii în Europa.
- iunie 20-23. N.T. abordeaza la Bucuresti, cu Jean Louis Barthou, ministru
de Externe al Frantei, problema realizarii unui pact regional de consultare, neagresiune
si de asistenta mutuala ("Pactul Oriental").
- iunie 21. N.T. ia cuvântul la sedinta solemna a Corpurilor legiuitoare desfasurata
cu prilejul vizitei lui Jean Louis Barthou în România.
- august 1. Aflat la Cap Martin, N.T. informeaza despre actiunea diplomatica
a României pentru aderarea la Pactul Oriental.
- august 22. N.T. este numit sef al delegatiei române la cea de-a XV-a sesiune
ordinara a Adunarii Societatii Natiunilor.
- octombrie 9. Asasinarea de catre teroristii fascisti croati, la Marsilia,
a regelui Alexandru I al Iugoslaviei si a lui Jean Louis Barthou, ministru de Externe
al Frantei.
- octombrie 30-noiembrie 2. La Ankara au loc lucrarile Consiliului Permanent
al Întelegerii Balcanice, care aproba Statutul Întelegerii Balcanice si Statutul
Consiliului Economic Consultativ al Întelegerii Balcanice.
- noiembrie 2. Aflat la Ankara, N.T. semneaza Statutul Întelegerii Balcanice
si Statutul Consiliului Economic Consultativ al Întelegerii Balcanice.
- noiembrie 5-6. N.T. face o vizita la Sofia, unde are convorbiri cu regele
Boris, cu premierul Kimon Gheorghiev si cu ministrul de Externe.
- noiembrie 24. N.T. participa la sesiunea Consiliului Permanent al Întelegerii
Balcanice de la Geneva.
- noiembrie 26-27. La Paris, N.T. are convorbiri cu unii membri ai guvernului
francez, printre care Pierre Laval, Pierre Etienne Flandin, Edouard Herriot, Georges
Mandel în legatura cu diverse probleme internationale si, în special, cu Pactul
Oriental.
- decembrie 10. La sesiunea extraordinara a Consiliului Societatii Natiunilor,
N.T. rosteste un discurs în care subliniaza semnificatia politica a atentatelor,
relatia dintre revizionism si terorism, cerând luarea de masuri pentru preîntâmpinarea
atentatelor si asasinatelor politice.
- decembrie 12. În numele statelor membre ale Micii Întelegeri, N.T.
adreseaza o nota ambasadorului Argentinei la Roma, José Maria Cantilo, prin care
anunta adeziunea Micii Întelegeri la Pactul de neagresiune si conciliatiune de la
Rio de Janeiro, semnat la 10 octombrie 1933.
- Sfârsitul anului. N.T. este ales presedinte al Academiei Diplomatice
Internationale de la Paris.
- 1935
- ianuarie 11. N.T. participa la lucrarile Consiliului Permanent al
Micii Întelegeri de la Ljubljana care analizeaza semnificatia si implicatiile acordurilor
franco-italiene de la Roma (7 ianuarie 1935).
- ianuarie 17-20. Consiliul Permanent al Întelegerii Balcanice întrunit la
Geneva examineaza acordurile franco-italiene din 7 ianuarie 1935, reafirmând indivizibilitatea
intereselor statelor membre.
- februarie 7. Comitetul profesoral al Facultatii de Litere si Filosofie din
Iasi îl propune, în unanimitate, pe N.T. drept candidat la Premiul Nobel
pentru Pace pe anul 1935.
- februarie 25. N.T. face un demers diplomatic pe lânga P. Laval, ministru
de Externe al Frantei, referitor la problema restaurarii Habsburgilor în Austria.
- martie 25-26. N.T. confera cu Bogoljub Jevtic, prim-ministru si ministru
de Externe al Iugoslaviei, realizând un larg schimb de pareri în probleme ca: eventualitatea
restaurarii Habsburgilor, posibilitatea repudierii unilaterale a clauzelor militare
ale tratatelor de pace de catre Austria, Bulgaria sau Ungaria s.a.
- martie 27. La Bratislava, N.T. are convorbiri cu E. Bene, care subscrie
la Protocolul de la Belgrad din 25-26 martie 1935, ce primeste o forma finala si
devine document comun al tarilor Micii Întelegeri.
- martie 31. La Paris, N.T. are convorbiri cu Pierre Etienne Flandin,
prim-ministru al Frantei, Pierre Laval, ministru de Externe, si Alexis Léger, secretar
general al Ministerului de Externe francez, asupra situatiei europene.
- aprilie 3. La Londra, N.T. are convorbiri cu prim-ministrul Marii
Britanii, James Ramsay MacDonald, si Robert Vansittart, secretar permanent la Foreign
Office, cu privire la situatia internationala.
- aprilie 12-14. Conferinta anglo-franco-italiana de la Stresa examineaza consecintele
denuntarii de catre Germania a clauzelor militare ale Tratatului de la Versailles.
- În calitate de presedinte în exercitiu al Consiliilor Permanente ale Micii Întelegeri
si Întelegerii Balcanice, N.T. este consultat în numeroase rânduri de reprezentantii
celor trei state reunite la Conferinta de la Stresa.
- aprilie 15. Consiliile Permanente ale Micii Întelegeri si Întelegerii Balcanice,
întrunite sub presedintia lui N.T., la Geneva, analizeaza rezultatele Conferintei
de la Stresa, exprima interesul pentru încheierea tratatelor de asistenta mutuala
din sud-estul Europei, precum si pentru succesul tratativelor proiectate în vederea
realizarii pactelor de securitate în Europa Centrala si Europa de Sud-Est.
- mai 9. La primirea lui Joseph Paul-Boncour, fost presedinte al Consiliului
de Ministri al Frantei, la Camera Deputatilor, N.T. rosteste un discurs în
care reafirma liniile directoare ale politicii externe a României, locul si însemnatatea
relatiilor româno-franceze.
- mai 10-13. Consiliul Permanent al Întelegerii Balcanice, întrunit la Bucuresti,
sub presedintia lui N.T., saluta Tratatul franco-sovietic de asistenta mutuala
si analizeaza eventualitatea participarii Întelegerii Balcanice la un "Pact Mediteranean".
Consiliul Permanent al Întelegerii Balcanice dezaproba recomandarile Conferintei
de la Stresa privind înarmarea Austriei, Ungariei, Bulgariei s.a.
- mai 22. N.T. este ales, pentru a doua oara, în Comisia de Cooperare Intelectuala
Internationala de la Geneva.
- mai 28. N.T. este ales membru activ al Academiei Române.
- iunie 2-8. N.T. efectueaza o vizita la Londra, în cursul careia discuta cu
membri ai Cabinetului britanic situatia internationala.
- iunie 13. N.T. rosteste un discurs la dejunul oferit în onoarea lui Alvin
Mansfield Owsley, ministrul Statelor Unite ale Americii, cu prilejul încheierii
misiunii sale în România, în care subliniaza respectul poporului român pentru poporul
american.
- iulie 14. Guvernul român îl împuterniceste pe N.T. sa faca demersuri
în vederea negocierii si încheierii unui Pact de asistenta mutuala româno-sovietic.
- iulie 27. N.T. transmite ministrului român la Berlin disponibilitatea guvernului
român de a încheia un tratat de asistenta mutuala cu Germania, similar celui avut
în vedere cu Sovietele, cu garantarea integritatii teritoriale.
- august 29-30. Consiliul Permanent al Micii Întelegeri exprima pozitia statelor
membre fata de restaurarea Habsburgilor, de Anschluss si de conflictul italo-etiopian.
- septembrie 17. România este aleasa membru permanent în Consiliul Societatii
Natiunilor, cu 50 voturi din 52 votanti.
- septembrie. La Geneva, N.T. are convorbiri neoficiale cu M.M. Litvinov
privind eventualitatea încheierii unui Pact de asistenta mutuala între România si
URSS, fara a purta negocieri efective în acest sens.
- octombrie 11-14. În Comitetul de coordonare, creat de Adunarea Societatii
Natiunilor, N.T. ia cuvântul în mai multe rânduri în problema stabilirii
concrete a tipului de sanctiuni economico-financiare împotriva Italiei, formulând
exigenta aplicarii lor operative si integrale de catre toate tarile.
- octombrie 16-19. N.T. ia cuvântul în mai multe comitete si subcomitete create
expres de Adunarea Societatii Natiunilor în problema ajutorului mutual pe care trebuia
sa si-l acorde tarile care au votat sanctiuni economice împotriva Italiei.
- decembrie 13. N.T. raspunde în Camera Deputatilor interpelarilor adresate
de deputatul Gheorghe Bratianu (la 5 octombrie si 26 noiembrie) dezmintind existenta
unor negocieri româno-sovietice pentru încheierea unui tratat de asistenta româno-sovietic.
- decembrie 14. N.T. se întâlneste cu un grup de ziaristi latino-americani
aflati în vizita în România si pronunta un discurs în care elogiaza spiritul latin,
relevând totodata solidaritatea României cu statele latino-americane pe arena internationala.
- decembrie 20. Consiliile Permanente ale Micii Întelegeri si Întelegerii Balcanice,
întrunite sub presedintia lui N.T., la Geneva, reafirma hotarârea statelor
membre de a aplica cu fidelitate si rigoare prevederile Pactului Societatii Natiunilor
si de a duce o actiune comuna si solidara în împrejurarile internationale date.
- 1936
- ianuarie 24. La cea de-a 90-a sesiune a Consiliului Societatii Natiunilor,
N.T. prezinta raportul Comitetului de Trei pentru relatiile dintre Uruguay
si URSS.
- martie 11. Consiliile Permanente ale Micii Întelegeri si Întelegerii Balcanice
adopta o atitudine de ferma dezaprobare a ocuparii de catre Germania a zonei demilitarizate
renane.
- martie 18. La cea de-a 91-a sesiune (extraordinara) a Consiliului Societatii
Natiunilor, întrunita la Londra, N.T. rosteste, în numele Micii Întelegeri,
un discurs condamnând actul agresiv al Germaniei hitleriste, cerând masuri pentru
întarirea securitatii si legalitatii.
- aprilie 9. La Geneva, N.T. are convorbiri cu Anthony Eden, ministru
de Externe al Marii Britanii, în legatura cu esecul politicii engleze de sanctiuni
contra Italiei.
- mai 4-6. Consiliul Permanent al Întelegerii Balcanice, întrunit la Belgrad,
analizeaza mijloacele cele mai eficace de aplicare a politicii regionale de securitate
a organizatiei.
- mai 6-8. La Belgrad se desfasoara cea de-a X-a sesiune a Consiliului Permanent
al Micii Întelegeri, care subliniaza unitatea de gândire si actiune a statelor membre
în problemele internationale la ordinea zilei: respectarea frontierelor si a dispozitiilor
tratatelor, independenta Austriei si restaurarea Habsburgilor, raporturile cu Franta
si Anglia, cu Uniunea Sovietica, cu Italia, Germania si Ungaria. Se hotaraste convocarea
unei reuniuni a sefilor de stat ai celor trei tari membre în zilele de 6-8 iunie
1936 la Bucuresti.
- mai 13. La cea de-a 92-a sesiune a Consiliului Societatii Natiunilor,
N.T. sustine acordarea unui loc în Consiliu reprezentantului Chinei.
- iunie 6-8. Conferinta sefilor de stat ai tarilor membre ale Micii Întelegeri
se pronunta în favoarea încheierii unui Pact de alianta unica între Franta si Mica
Întelegere, pentru crearea unui Comandament unic al celor trei armate si pentru
o atitudine similara cu cea a Frantei si Angliei în problema ridicarii sanctiunilor.
- iunie 11. N.T. rosteste un discurs la deschiderea Conferintei de constituire
a "Asociatiei Presei Întelegerii Balcanice" tinuta la Bucuresti, în care, evocând
trecutul statelor balcanice, releva valentele si exigentele colaborarii statelor
din aceasta regiune, responsabilitatile si posibilitatile presei în aceasta opera.
- iunie 15. N.T. rosteste un discurs la dejunul dat în onoarea marchizului
Lefčvre dOrmesson, ministrul Frantei la Bucuresti, cu prilejul încheierii misiunii
acestuia în România.
- iunie 16. Cu prilejul încheierii misiunii diplomatice în România a dr. Ricardo
Olivera, ministrul Argentinei la Bucuresti, N.T. rosteste un discurs în care
evoca relatiile tarii noastre cu Argentina si, în general, cu tarile Americii Latine.
- iunie 17. La încheierea misiunii diplomatice în România a nuntiului apostolic,
Valerio Valeri, N.T. rosteste un discurs referitor la relatiile tarii noastre
cu Vaticanul.
- iunie 26. La cea de-a 92-a sesiune a Consiliului Societatii Natiunilor,
N.T. rosteste un important discurs prin care respinge cererea guvernului chilian
pentru reforma Pactului Societatii Natiunilor.
- iulie 1. N.T. intervine, la Geneva, în Adunarea Societatii Natiunilor, protestând
împotriva iesirii violente a ziaristilor fascisti italieni fata de Hailé Sélassié.
- iulie 9. La Conferinta de la Montreux, N.T. sustine necesitatea ca
regimul Strâmtorilor Marii Negre sa garanteze securitatea tuturor tarilor situate
în regiune.
- iulie 13. N.T. este proclamat senator pe viata de Parlamentul român.
- iulie 14. Prim-ministrul Gheorghe Tatarescu, Nicolae Titulescu, Ion Inculet
si Victor Antonescu semneaza o "platforma-program", fixând liniile directoare ale
politicii externe românesti, reconfirmând mandatul ministrului Afacerilor Straine
în problemele internationale.
- iulie 15. Consiliul de Ministri al României aproba în unanimitate politica
externa promovata de catre N.T., încredintându-i mandatul de a urmari aceleasi
principii si obiective.
- iulie 21. La Montreux, N.T. elaboreaza, împreuna cu M.M. Litvinov,
comisarul pentru Afaceri Externe al URSS, un proiect de tratat româno-sovietic care
urma sa reglementeze, pe baza respectarii reciproce a integritatii teritoriale,
independentei si suveranitatii, asistenta mutuala între cele doua state în cazul
agresiunii împotriva unuia dintre ele.
- iulie 29. Într-un interviu acordat ziarului "Le Temps", N.T. formuleaza
cererea României de suprimare a Comisiei Europene a Dunarii, demonstrând incompatibilitatea
între functiile acesteia si suveranitatea statului român.
- august 29. Sub pretextul unei remanieri guvernamentale, pentru "omogenizarea"
Cabinetului, N.T. este înlaturat din guvernul condus de Gheorghe Tatarescu.
- 1937
- aprilie 11. N.T. rosteste, la Cap Martin, un discurs în fata membrilor Societatii
medicale a litoralului mediteranean, în care îsi expune punctul de vedere privind
metodele si mijloacele de prevenire sau reprimare a agresiunii.
- aprilie 23. N.T. se întâlneste si confera, la Cap Martin, cu André Tardieu
si Pierre Flandin, fosti prim-ministri ai Frantei.
- aprilie 24-28. N.T. confera la Paris cu Albert Lebrun, presedintele Republicii
Franceze; Léon Blum, prim-ministru; Yvon Delbos, ministru de Externe; Edouard Daladier,
ministru de Razboi; Pierre Cot, ministru al Aerului; cu André Tardieu, Pierre Laval,
Albert Sarraut, Joseph Paul-Boncour, fosti prim-ministri; cu alti fosti ministri
si înalti functionari.
- mai 29. La Talloires, N.T. are convorbiri cu M.M. Litvinov, comisarul
pentru Afaceri Externe al URSS, în care sunt abordate actualitatea si perspectivele
relatiilor româno-sovietice, evolutiile politice generale în Europa Centrala si
Rasariteana, securitatea colectiva, viitorul Societatii Natiunilor.
- iunie 2-14. În capitala Marii Britanii, N.T. are întâlniri si convorbiri
cu Anthony Eden, ministru de Externe; Winston Churchill, presedinte al Comitetului
pentru Pace si Aparare; lordul Robert Cecil; lordul David Lloyd George; lordul William
Tyrrell; sir Leith-Ross; sir Robert Vansittart; cu deputatii Rothschild si Norman
Angell; cu fostul ministru John Robert Clynes si cu Hugh Dalton, presedintele Partidului
Laburist.
- iunie 3. La Londra, în Camera Comunelor, N.T. rosteste conferinta
Despre metodele practice de a pastra pacea existenta.
- iunie 4. La New College al Universitatii din Oxford, N.T. pronunta
discursul Situatia internationala a Europei.
- iunie 9. Invitat de fractiunea laburista din Parlamentul englez, N.T.
rosteste discursul Orientarea în politica internationala a democratiilor europene.
- La Chatham House (Royal Institute for Foreign Affairs) din Londra, N.T.
sustine discursul Este de dorit reforma Pactului Societatii Natiunilor?
- iunie 14. N.T. vorbeste în fata Comitetului pentru Pace si Aparare din Marea
Britanie, prezidat de Winston Churchill, în legatura cu evolutia situatiei internationale
si atitudinea Marii Britanii fata de evenimentele europene.
- iunie 19. Universitatea Komensky din Bratislava îi confera lui N.T.
titlul de doctor honoris causa; cu acest prilej, rosteste cuvântarea Ordinea
în gândire, ampla analiza a situatiei internationale de la acea data, prilejuind
o subliniere a dezideratelor politice si morale ale momentului.
- iunie 27. N.T. rosteste, la Bordeaux, o conferinta la Congresul Asociatiei
ofiterilor mutilati si a fostilor combatanti, în care subliniaza exigenta realizarii
de eforturi conjugate pentru a preîntâmpina tragedia unui nou razboi mondial.
- noiembrie 28-29. N.T., însotit de câtiva colaboratori apropiati, revine în
România.
- decembrie 13. N.T. publica în ziarul "Universul" articolul Eu si Garda
de Fier, în care se pronunta împotriva miscarilor extremiste.
- decembrie. În alegerile generale, N.T. candideaza în judetul Olt pe
listele Partidului National Taranesc.
- Printr-o telegrama adresata din Saint-Moritz lui Iuliu Maniu, N.T. cere
înscrierea în Partidul National Taranesc.
- 1938
- octombrie-decembrie. Aflat la Saint-Moritz, Cap Martin si Monte Carlo,
N.T. face însemnari zilnice referitoare la evenimentele politice europene si
întrevederile sale cu diferite personalitati politice.
- 1939
- iunie 5. N.T. începe o vizita în Marea Britanie în cursul careia are întrevederi
si convorbiri cu: Neville Chamberlain, prim-ministru britanic; Edward Wood Halifax,
ministru de Externe al Marii Britanii; Winston Churchill si Anthony Eden; cu David
Lloyd George, lider al Partidului Liberal din Marea Britanie; Alfred Duff Cooper,
prim lord al Amiralitatii britanice; cu William Maxwell Aitken Beaverbrook; sir
F.W. Leith-Ross, consilier financiar al guvernului Marii Britanii; sir Robert Vansittart,
consilier diplomatic al Foreign Office; Alexander Cadogan, subsecretar de stat la
Foreign Office; cu reprezentanti diplomatici acreditati la Londra.
- iunie 6. N.T. acorda un interviu ziarului "LEpoque" cu privire la negocierile
anglo-franco-sovietice.
- iunie 8. N.T. acorda un interviu ziarului "Daily Express", privitor la acordul
anglo-sovietic si garantiile franco-britanice acordate României.
- septembrie 1. Armatele hitleriste invadeaza Polonia, dezlantuind cel de-al
Doilea Razboi Mondial.
- septembrie 11. Din Saint-Moritz, N.T. adreseaza o telegrama regelui
Carol al II-lea, în care face o analiza asupra situatiei internationale a României,
atragând atentia asupra necesitatii pregatirii tarii pentru viitoarea conferinta
de pace.
- octombrie 16. Aflat la Montreux, N.T. adreseaza un raport regelui
Carol al II-lea în problema relatiilor româno-sovietice.
- octombrie 17. N.T. adreseaza din Montreux regelui Carol al II-lea un raport
în legatura cu locul Basarabiei în relatiile româno-sovietice.
- noiembrie 4. N.T. trimite lui Carol al II-lea un raport privind relatiile
româno-sovietice interbelice, eforturile diplomatice române pentru consolidarea
statutului Basarabiei ca parte integranta a României.
- 1940
- ianuarie 5. N.T. îsi întocmeste testamentul, în care îsi exprima dorinta
de a fi înmormântat la Brasov, în inima Transilvaniei.
- martie 9. N.T. adreseaza un amplu memoriu lui Carol al II-lea privind relatiile
româno-sovietice, în care analizeaza istoricul Basarabiei, autodeterminarea din
1918, Tratatul din 1920, tratativele româno-ruse (sovietice) din anii 1921-1936,
convorbirile Titulescu-Litvinov de la Talloires.
- iunie 26-28. Guvernul URSS adreseaza doua note ultimative României, cerând
parasirea imediata de catre administratia si armata româna a teritoriului Basarabiei
si Bucovinei de Nord.
- august 30. La Viena se semneaza documentele "arbitrajului" germano-italian
("Dictatul de la Viena") prin care partea de nord-vest a Transilvaniei (43.492 km2
si 2.667.000 locuitori, în majoritate români) este smulsa României si predata Ungariei
horthyste. Germania si Italia garanteaza noile frontiere ale României.
- septembrie 7. Se semneaza tratatul de frontiera româno-bulgar de la Craiova,
prin care partea de sud a Dobrogei ("Cadrilaterul", adica judetele Durostor si Caliacra)
intra în componenta Bulgariei.
- decembrie 10. N.T. adreseaza din Cannes o scrisoare prim-ministrului Marii
Britanii, Winston Churchill, în care îsi exprima dorinta de a se alatura actiunii
Aliatilor.
- 1941
- martie 17. N.T. se stinge din viata la Cannes, în exil, la vârsta de 59 ani.
- martie. Ion Antonescu respinge participarea delegatiei Partidului National
Taranesc (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Mihai Popovici, Pan Halipa, Sever Bocu, Mihai
Rautu, Ilie Lazar, Aurel Leucutia, Nicolae Penescu si Gheorghe Popp) la funeraliile
lui N.T.
- martie 21. Academia Româna - prin vicepresedintele ei, Ion Petrovici - aduce
un înalt omagiu memoriei lui N.T.
- martie 24. N.T. este înhumat în cimitirul Bisericii ruse "Sf. Mihail" din
Cannes.
s
Designed by